Chatboții AI trimit excursioniștii pe trasee periculoase: capcana „abandonului cognitiv” pe munte

Inteligența artificială generativă nu greșește doar la redactat eseuri sau la scris cod, ci începe să trimită utilizatori neexperimentați direct în brațele echipelor de salvare montană. În America de Nord, salvatorii raportează un fenomen din ce în ce mai frecvent: drumeți care își lasă planificarea traseelor exclusiv pe seama asistenților precum Gemini sau Claude, sfârșind blocați pe stânci, fără provizii sau pe poteci complet inexistente.

Ce s-a întâmplat

Cazul recent a trei tineri de 20 de ani salvați de pe Muntele Shasta din California ilustrează perfect riscurile. Aceștia s-au bazat pe Google Gemini pentru a-și organiza ascensiunea, însă au plecat cu mâncare insuficientă, și-au supraestimat rezistența fizică și au atins vârful abia la lăsarea întunericului, rătăcindu-se pe coborâre. Echipele locale au semnalat și alte situații bizare: o persoană a campat sub un panou de interdicție pretinzând că „AI-ul i-a spus că are voie”, iar un bărbat s-a ghidat după o hartă generată de AI care poziționa reperele naturale pe versantul opus. Totodată, în Columbia Britanică, un adolescent a fost recuperat cu elicopterul de pe o creastă abruptă după ce s-a orientat folosind Claude, AllTrails și Google Maps.

Specialiștii în interacțiunea om-calculator avertizează asupra fenomenului de „abandon cognitiv” (cognitive surrender). Oamenii tind să renunțe la propria gândire critică atunci când primesc răspunsuri formulate cu autoritate de către un chatbot. Modelele lingvistice sunt concepute să ofere indicații persuasive, însă adesea preiau informații nevalidate de pe forumuri sau pur și simplu inventează date geografice, inducând un fals sentiment de siguranță. În Parcul Național Grand Teton, procentul vizitatorilor care recunosc că folosesc AI pentru organizarea călătoriilor a crescut fulgerător, de la zero la 26%.

De ce contează în România

Pentru comunitatea montană din România și pentru echipele Salvamont, semnalul de alarmă este deosebit de relevant odată cu deschiderea publicului larg către masive tehnice precum Făgăraș, Retezat sau Piatra Craiului. În Carpați, o estimare greșită a timpului de mers sau o sursă de apă inexistentă recomandată de un chatbot poate duce rapid la hipotermie sau rătăcire pe timp de noapte.

Turiștii care caută rute alternative sau spectaculoase riscă să primească de la AI descrieri confuze între potecile turistice marcate și traseele nemarcate de carpen sau carstice. Într-un context în care Salvamont intervine constant pentru recuperarea persoanelor echipate necorespunzător, externalizarea planificării către algoritmi care nu știu condițiile meteo reale, starea zăpezii sau starea marcajelor poate multiplica numărul de tragedii.

Cum poți încerca

Poți testa capacitățile asistenților AI precum ChatGPT, Gemini sau Claude descărcând aplicațiile oficiale ale dezvoltatorilor, însă utilizarea lor pentru munte ar trebui limitată strict la sarcini generale, cum ar fi generarea unei liste de bază cu echipament sau idei de gustări energizante.

Dacă vrei să planifici o drumeție reală, regula de aur este să nu te bazezi pe hărți sau descrieri de traseu generate de AI. Verifică orice traseu folosind platforme dedicate precum Munții Noștri, hărți topografice omologate și ghiduri montane verificate. Înainte de a pleca, apelează Dispeceratul Național Salvamont sau informează-te direct de la cabanierii și salvatorii din zona pe care urmează să o parcurgi.