Un agent Claude a ales un tratament genetic și a operat autonom pe creierul unui șoarece

Pentru prima dată în istoria biotehnologiei, un sistem de inteligență artificială a parcurs singur întregul lanț decizional medical: de la selectarea unei terapii genice din literatura științifică până la injectarea efectivă a tratamentului pe creierul unui mamifer viu. Experimentul a fost realizat de Gabriel Ocana-Santero, cofondator al startup-ului Exin Therapeutics și doctorand la Universitatea din Oxford, folosind un agent bazat pe Claude Sonnet conectat direct la o platformă chirurgicală motorizată.

Ce s-a întâmplat

Cercetătorul i-a pus la dispoziție modelului Claude o listă de 19 terapii genice posibile, un șoarece utilizat ca model pentru epilepsie și acces la un dispozitiv chirurgical motorizat dotat cu microscop, seringă și camere video. Singura instrucțiune primită de AI a fost să reducă convulsiile animalului. Agentul a analizat mecanismele convulsive, a selectat terapia potrivită și a ales o zonă cerebrală indicată în literatura de specialitate, respingând o altă țintă pe baza dovezilor din studii anterioare. În plus, Claude a extras coordonatele stereotactice din trei articole științifice, a mediat valorile, a stabilit viteza și volumul injecției și a monitorizat operația în timp real prin 32 de observații video.

Deși un medic veterinar a supravegheat procedura și deținea un buton fizic de oprire de urgență, sistemul de siguranță al AI-ului a creat momente tensionate. La mijlocul intervenției, după o întrerupere de conexiune, agentul a refuzat categoric să continue injectarea, semnalând că poziția calculată depășea limitele fizice ale aparatului. Modelul a avut dreptate: o ajustare manuală decalibrase mecanismul, iar cercetătorul a fost nevoit să rescrie codul pe loc în timp ce animalul era anesteziat. Interesant este că modelele mai puternice, precum Claude Opus, au refuzat încă de la început să participe la procedură, invocând riscul de a bloca un ac în creierul unui animal anesteziat. Șoarecele s-a recuperat complet, iar experimentul așteaptă validarea peer-review.

De ce contează în România

Pentru comunitatea de cercetare medicală și startup-urile de biotehnologie din România, experimentul ilustrează conceptul de „laborator in vivo condus de AI”. În loc ca inteligența artificială să fie un simplu asistent pasiv pe ecran, modelele devin capabile să formuleze ipoteze și să execute acțiuni fizice de laborator. Echipele din universități și institute precum cele din București, Cluj-Napoca sau Iași ar putea beneficia enorm pe viitor de automatizarea testelor preclinice, scurtând cu luni bune ciclurile de cercetare.

În același timp, cazul readuce în discuție problema alinierii și a siguranței sistemelor autonome. Faptul că un model lingvistic poate refuza să acționeze în mijlocul unei proceduri medicale critice arată riscurile dependenței oarbe de algoritmi, o temă ce va trebui reglementată atent inclusiv la nivel european odată cu aplicarea completă a AI Act.

Cum poți încerca

Platforma chirurgicală și fluxul complet utilizat la Oxford sunt experimentale și nu sunt deschise publicului. Tehnologia rămâne strict în faza de laborator preclinic, iar autorii urmează să publice un raport tehnic detaliat.

Dezvoltatorii și cercetătorii din România pot testa totuși capabilitățile similare de analiză și decizie prin API-ul Claude oferit de Anthropic. Folosind apelarea de funcții externe (tool use), puteți construi agenți software capabili să analizeze date din lucrări științifice, să valideze ipoteze și să controleze API-uri externe sau instrumente de simulare în proiecte proprii.